Te-ai intrebat vreodata cum arata un suflet in genunchi?!...uita-te la mine si imi vei vedea sufletul tarandu-se spre iesirea din inima ta...uita-te la tine si-n fata iti va aparea aceasi tulburatoare ipostaza a sufletului tau,de aceasta data.Vrem amandoi sa uitam,nu stim sa facem fata unei presiuni infioratoare care apasa asupra noastra in aceste clipe si ...alegem sa plecam;macar de-am alerga incat sa nu ne ajungem iar unul pe celalat,incat sa nu ne auzim regretul,nevoia de ceva din partea celuilalt-nu-pentru ca intram iar in jocul pierzaniei iar odata cu trecerea timpului miza creste,sentimentele navalesc fara sa le intereseze ce va urma. Cum poti spune ca uiti in doua saptamani?!...ca uitam intr-un timp atat de scurt;nu uitam niciodata.In inima mea am urme de tine,cum sa incep sa te uit?Sa-ti uit mana dreapta,apoi ochii si continuand sa reusesc sa nu-mi mai amintesc de tine?..nici gand,nu este deloc usoara uitarea dar cine a spus ca este?Aaa,tu!Tu?!Iti spui cu voce tare,te minti dar stii ca nu ma poti minti...eu sunt tu insuti mai mult decat sunt eu insami..Pot doar sa ma resemnez,sa inteleg,sa ma linsitesc,sa te ocolesc si sa-mi aleg un drum paralel cu al tau,parasindu-l pe cel 'al nostru'.Imi ramane insa amintirea sarutului tau si alintul tau care s-a transformat intr-o adevarata familie de cuvinte.Cine se va gandi sa-mi mai zica asa,sa ma alinte asa,sa ma atinga asa?..Urmatorul o va face insa in maniera lui de a iubi,de a ma simti..si cat mai este pana atunci...Acum,insa e randul tau:iarta-ma,pastreaza-ma iar apoi uita-ma!Cred ca ar fi inutil sa intoarcem capul,e bine sa credem ca avem toate socotelile incheiate si sa facem ca macar sfarsitul sa fie unul cinstit.Poate ma mint,poate te-astept,poate-mi doresc dar stiu ca amandoi avem motive sa uitam,sa ne motivam,sa ne ghidam dupa ratiune caci dragostea si pasiunea ne-au coplesit.. Vreau sa nu te urasc,vreau sa nu-mi ciopartesc iubirea....nu-mi doresc sa o contabilizez;daca as face asta oricum ar iesi ca te-am iubit si totusi cat de mult te-as mai fi iubit daca nu te-as fi stiut atat de bine...atat de rau,defapt.Imi voi linge ranile cand voi fi doar eu cu mine si va trece,asta vreau sa cred acum,imi doresc sa fiu puternica si sa ma mint,mintindu-te...chiar daca stiu ca n-am sa-i pot porunci inimii mele sa-si controleze bataile atunci cand te voi vedea,atunci cand ma vei vedea...Nu regretam,poate ne pare rau dar stim ca nu e corect sa ne spunem unul altuia:'M-ai dezamagit' pentru ca este responsabilitatea noastra ce credem,simtim,gandim!Dar tu pleci si tu-mi ramai...Iar eu plec si eu-ti raman...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu